Despre Tusnad | 15.2.2010

Plante rare din Romania

mohos1

Regiunea Tusnadului adaposteste o serie de habitate deosebit de importante din punct de vedere stiintific si ecologic, protejate la nivel european. Aici se gasesc nu mai putin de 33% din totalul relictelor glaciare existente la nivel national. Conditiile climatice proprii regiunii au conditionat conservarea in aceste habitate a mai multor specii de plante si animale, vestigii ale ultimei glaciatiuni (13.000 de ani in urma). Ele poarta  numele de relicte glaciare. Pastrarea lor a fost determinata in mare masura de existenta turbariilor, caracterizate prin conditii microclimatice particulare: umiditate mai ridicata si temperatura mai scazuta fata de microclimatul general si de numeroasele izvoare minerale reci.

de Tusnad (P)

Valorile naturale ale regiunii Tusnad au fost consemnate de mai bine de 100 de ani de catre botanisti, multe turbarii fiind desemnate rezervatii botanice de interes national: Mlastina Benes, Mlastina Csemo – Vrabia, Mlastina Nadas, Mlastina Nyirkert, Mlastina Valea de Mijloc, Tonovul Mohos – Lacul Sf. Ana, Tinovul Bufogo. Suprafata acestor rezervatii fiind prea mica pentru a putea conserva pe timp indelungat populatiile plantelor si animalelor ocrotite, a fost necesara unirea acestora in retele ecologice europene. „Reteaua Natura 2000” include specii si habitate importante la nivelul european.

Aria naturala protejata „Tinovul Mohos” din cadrul Sitului Natura 2000 – „Lacul Sf. Ana  – Tinovul Mohos”, este situat la 1050 m altitudine, intre varfurile Ciomadul Mare (1.301 m),  si Kukojzás (1.110 m) avand o intindere de 80 ha. Craterul geaman in care s-a format turbaria de la Mohos se gaseste la circa 2 km distanta de cel de la Sfanta-Ana. Dopul de turba care astupa craterul este asemanator cu un burete inbibat in apa, care este „gaurit” in unele locuri, gauri care au 3-4 m adancime, umplute cu apa.
Aici  se gaseste si „Roua cerului”, Drosera rotundifolia, relict glaciar, una din putinele plante insectivore (popular, carnivore) intalnite in tara noastra. Aceasta se dezvolta in locuri mlastinoase, pe zacaminte de turba, iubeste apa si semiumbra. Se mai gaseste in nordul Europei, mai rar in centrul si sudul ei, in America de Nord, in Siberia, Corea, Japonia si Noua Guinee. In Romania apare in Rezervatiile naturale si este ocrotita de lege. Planta este deosebit de lacoma si „mananca”  aproximativ 50 de insecte pe an. „Roua cerului” se hraneste cu insecte chiar si de 20 de ori mai mari decat ea. Poate fi usor recunoscuta dupa  florile de culoare roz  si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei. O insecta care se aseaza pe o frunza a acestei plante se lipeste de sucul lipicios al perilor. Facand miscari de eliberare, ea se lipeste de mai multi peri. Perii se incolacesc in jurul insectei si secreta un suc lipicios, abundent, care sufoca insecta. Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice timp de cateva zile, din insecta ramanand doar scheletul chitinos.

Bazinul Ciucului de Jos a fost desemnat Sit Natura 2000 – Sit de Importanta Comunitara, pe baza speciilor si habitatelor de interes european care se gasesc pe teritoriul lui. Situl Bazinul Ciucului de Jos include 6 rezervatii naturale botanice ocrotite Mlastina Valea de Mijloc – 4 ha, Mlastina Benes – 4 ha, Mlastina Borsaros – Sancraieni – 1 ha, Mlastina Csemo-Vrabia – 5 ha, Mlastina Nyirkert – 4 ha, Mlastina Nadas – 4 ha.

Din punctul de vedere al vegetatiei si plantelor situl este foarte important, prin valoarea speciilor de flora pe care le ocroteste: 16 relicte glaciare: Dryopteris cristata (specie de feriga), Betula humilis (specie de mesteacan), Carex diandra (rogoz), Cnidium dubium, Polemonium caeruleum (popular, scara dracului), Pedicularis sceptrum carolinum (pop. darie), Ligularia sibirica (pop. curechi de munte), Drosera anglica,Carex dioica, Carex elongata, Viola epipsila, Carex limosa (rogoz), Euonymus nana (voinicerul pitic), Saxifraga hirculus, Carex appropinquata (rogoz), Primula farinosa,  Carex elongata.

Aceste specii de plante s-au aclimatizat cu conditiile meteorologice din era glaciara si s-au pastrat pana in prezent numai pe suprafete restranse. Pastrarea relictelor glaciare a fost determinata in mare masura de existenta turbariilor (mlastinilor eutrofe), caracterizate prin conditii microclimatice particulare (umiditate mai ridicata si temperatura mai scazuta fata de microclimatul general) si de numeroasele izvoare minerale reci. De asemenea, alte 4 specii de plante sunt protejate prin Conventia de la Berna si Directiva Habitate, iar 19 specii de plante sunt protejate pe lista rosie nationala.

In aria naturala protejata „Baile Nadas” din cadrul  Sitului Natura 2000 – Bazinul Ciucului de Jos creste un alt relict glaciar si anume Ligularia sibirica: curechiul de munte. Candva, extrem de raspandita, planta a disparut din cele mai multe locuri din Europa, din cauza secarii mlastinilor si invaziei altor plante in habitatul sau natural.

Ca urmare, putem sa ne mandrim cu faptul ca, in Romania, se intalnesc inca specii de plante si animale care in alte parti ale Europei sunt  deja o raritate sau chiar au disparut de tot.

Pentru pastarea si conservarea acestor plante, specialistii din zona au propus o serie de masuri de gestionare a mlastinilor, printre care: reguli de cosit  in zonele cu plante rare, interzicerea arderii vegetatiei, pastarea in stare naturala a izvoarelor minerale, ne-regularizarea cursurilor mici de apa pentru a fi pastrata suficienta apa in zona de mlastina.

De fapt, depinde de fiecare dintre noi sa ocrotim, sa conservam si sa transmitem mai departe.

5 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de hunedoreanul
    Publicat la data de 16.2.2010, ora 1:19 pm

    planta carnivora roua cerului exista si in mlastina de la Pesteana din judetul Hunedoara

  2. Comentariu scris de J
    Publicat la data de 17.2.2010, ora 11:35 am

    frumos articol, felicitari si celui care a scris dar si celui care a publicat ;-)

  3. Comentariu scris de ACT
    Publicat la data de 16.4.2010, ora 6:53 pm

    feliciari cui a scris. nu cui l-a publicat.

    p.s. cel care publica poate da copy paste

  4. Comentariu scris de llccyy
    Publicat la data de 25.5.2010, ora 5:25 pm

    cel mai naspaaaaaaa

  5. Comentariu scris de pustiul
    Publicat la data de 20.9.2011, ora 2:34 pm

    foarte frumos intradevar

Lasa un comentariu