Pro si Contra | 14.2.2010
Iluzia libertatii. Suntem mai liberi decat un iobag din Evul Mediu?
Imediat va ridicati capul cand cititi acest titlu. Cum puteti sa intrebati asa ceva? Asta e prea mult chiar si pentru voi, cei de la TOTB. Pai nu au fost atatea revolutii? Nu am creat mii si zeci de mii de legi? Nu suntem liberi sa facem tot ce vrem? Evident, in limitele impuse de societate. Asta e deja un lucru general acceptat.
de Magor Csibi
Sau nu?
Pentru ca daca e ceva interpretabil deja e si discutabil. Libertatea e extrem de relativa. Probabil libertatea din Europa nu se aseamana libertatii percepute in Africa sau in America de Sud. Sau probabil ca vecinul meu, pensionar, care traieste singur si se chinuie sa supravietuiasca, are o alta definitie a libertatii decat definitia adoptata de mine.
Asa ca, chiar daca la prima vedere o intrebare asemanatoare celei din titlu poate sa va revolte, daca ne gandim putin, ne dam seama ca poate fi o tema de dezbatere. Evident ca suntem liberi. Liberi cat ne lasa statul. Ca taxele, impozitele, obligatiile nu sunt optionale. Trebuie sa respect legile, chiar daca nu sunt de acord cu ele sau chiar daca nu stiu de existenta lor. Si in Romania se pot vota cate o suta de legi intr-o zi buna a parlamentarilor.
Libertatea obliga deseori cetatenii la multe lucruri. Iar obligatiile statului, ale autoritatilor, sunt percepute foarte lax, chiar de ei insisi.
Chiar daca avem libertati multe, avem si obligatii pe masura. Statul ne obliga, bancile ne obliga, primarii ne obliga, conturile noastre reale si virtuale ne obliga si societatea ne conditioneaza.
Pe de alta parte, cei care stiu legile pe de rost se pot elibera de obligatiile impuse de acestea. Un avocat bun, un contabil bun are putine limite in societate. Interpreteaza tot, gaseste scapari, vicii de procedura, poate sa ascunda si sa descopere sume, marfuri si fapte cu cateva ecuatii si randuri simple. Asa ca exista libertate in societate intr-un mod cert.
Suntem liberi in exprimare, chiar daca nu ne asculta mai nimeni, suntem liberi in a ne deplasa oriunde, suntem liberi in a ne alege reprezentantii, chiar daca nu prea intelegem acest drept, suntem liberi in a crea si a abroga legi. Chiar daca legile sunt stabilite deasupra capetelor noatre, nu putem spune ca nu avem puterea de a le schimba, cu putina implicare. Ceea ce nu se putea face pana-n zilele noastre.
Argumente sunt de ambele parti. Insa ramane sa raspundem la intrebare: suntem sau nu mai liberi decat un iobag din Evul Mediu? Iar ca dezbaterea sa fie mai interesanta, am pus fata in fata un jurist si un jurnalist.
P.S.: La sfrasitul textului puteti vota pro sau contra,in functie de argumentele prezentate in cele doua texte si de convingerile proprii. Votul se incheie sambata urmatoare, iar rezultatele vor fi publicate pe site duminica.
PRO: Nu de drepturi si libertati ducem lipsa, ci de oameni liberi
Bogdan Calin Gaurean, avocat, fost consilier la trei ministri ai justitiei
Departe de mine gandul de a sustine perfectiunea sistemului de valori apartinand civilizatiei occidentale contemporane. Totusi, e sistemul care a evoluat, fundamentandu-si temelia pe un sistem coerent de drepturi si libertati ale individului. Nu ma credeti? Sa va dau exemple concrete.
- libertatea de gandire si de exprimare. Sigur, sa ai cu ce gandi si sa te poti exprima… Dar astea sunt detalii pentru unii.
- libertatea religioasa. Putem crede sau nu in orice sau in nimic. De la o biserica catolica atotputernica la inceputul evului mediu, “am evoluat” la o oferta incredibila de credinte si secte, ateismul si chiar vrajitoria fiind optiuni deschise. Ca o ultima oferta de iarna, putem crede si in flacara violet. Cert este ca poti crede in ce vrei tu, oricine ai fi, iobag sau …
- drepturi politice. Putem candida, avem dreptul de a vota. Exemple concrete…Vi-l mai aduceti aminte pe Mudava? Candidat la presedintia Romaniei acum cativa ani? Toata stima domnu’ Ninel Potarca… Nu v-am votat, dar nu asta era idea, important e sa participi, ca tot e olimpiada zilele astea. Q.e d. Sigur, cu exemplele astea am putem infricosa intreg ev mediul astfel incat, cu ocazia revolutiilor ulterioare, revendicarile politice sa fie mai atent formulate.
- libertatea de miscare. Hmm, de la migratorii inceputului de ev mediu, la migratorii de azi, sunt multe diferente. Si nu ma refer la faptul ca primii se miscau calare. Nu neg ca nu ar putea fi gasite si ceva asemanari. Dar, parca totusi, ostrogotii nu bateau la portile Romei pentru a vizita Colosseumul,sau pentru a urmari un meci al lui Lazio cu Dinamo.
- dreptul la educatie. Da stiu. Veti spune ca in evul mediu toate diplomele se luau pe bune. Dar totusi, toti “licentiatii” dintr-un imperiu ar incapea azi in sala de clasa a unei scoli uitate prin Apuseni. Oricum pentru iobagul nostru, care daca stia scrie putea fi considerat inteleptul satului, azi, la noi, fara macar un doctorat luat te incadrezi in categoria semi-looser. Ceva progres exista, nu?
- dreptul la asistenta medicala. Aici am argumente pana dimineata. Daca iobagul nostru calca intr-un cui ruginit, dreptul lui la asistenta medicala s-ar fi redus la dreptul de a fi vizitat de o baba vrajitoare care i-ar fi dat sa bea ceva ceaiuri. Ca sa nu mai spun ca daca un iobag din satul vecin stranuta de doua ori, era ca si cum ar fi fost condamnati cu totii la moarte. Azi, de exemplu, daca fumezi ca innecatul substante etnobotanice, esti internat in spital, unde primesti mancare gratis, doctorii tot asa, si te mai si compatimeste tot spitalul si televiziunile.
- dreptul de proprietate. Sigur, unii inca il mai vad ca pe un moft. Dar vremea lor s-a dus. Ce dovada mai buna vreti decat aceea ca poti sa ai case fara numar, terenuri, tablouri, masini, sa mai vrei in plus si totul sa fie ok? Mai garantat decat atat, nu prea vad cum.
Oricat s-ar nega, progresul e vizibil. Avem drepturi si libertati mai multe decat putem noi duce si intelege. Problema e ce facem cu ele.
Iobagul nostru din evul mediu, teleportat aici si acum ar fi ca Nati Meir la comanda navei Enterprise din Star Trek.
Ca o concluzie, nu de drepturi si libertati ducem lipsa, ci de oameni liberi, ca prea multi “iobagi” se inghesuie.
Diferenta nu o face sabia, ci acela care o tine in mana.
CONTRA: Exercitari de libertate
Cristian Lupsa, editorul Decat o Revista, o revista care si-a permis libertatea de a se descrie ca fiind independenta (www.ascrie.org, www.decatorevista.ro)
Vecinul din garsoniera de langa, un barbat garbovit si ursuz, a decis recent ca n-are chef sa semneze o hartie prin care sa-mi acorde libertatea de a-mi folosi garsoniera ca sediu social pentru o asociatie. Apoi un judecator a hotarat ca dosarul prin care ceream infiintarea asociatiei nu e complet, ca hartogaria nu diferentiaza semantic intre „scop” si „obiectiv” si are pasaje vagi, pe care le-a respins exercitandu-si liberul arbitru judiciar, desi apar identic in lege. Iar eu am decis ca vreau sa surfez mai abitir pe net si nu de mult am semnat pentru doi ani cu Romtelecom ca sa-mi castig libertatea asta.
Ador cuvantul „libertate”, ideea pe care o imbraca si formele neprevazute in care se manifesta. Ma trezesc in fiecare dimineata convins ca de astazi voi fi liber. Apoi ma dezmeticesc. Pornesc calculatorul si vad zeci de e-mailuri – toate „urgente” – care asteapta rabdatoare in inbox, sute de updateuri pe Facebook si Twitter, unul mai galagios ca altul, mii de posturi negresit memorabile in Google Reader si o carca de lucruri de facut pe lista din carnetelul de pe masa. Nici nu mi s-a oprit aparatul de cafea din horcait si sunt deja anxios, haituit ca Ulise in mijlocul marii de catre sirene, doar ca eu sunt in pijama, sclav scaunului pe care l-am ales la IKEA, un loc unde esti liber sa-ti reumpli paharul de Pepsi de cate ori vrei.
In zilele mai bune, imi spun ca e vina mea. Ca sunt liber sa nu pornesc calculatorul. Ca sunt liber sa refuz sa aleg intre cinci feluri de iaurt si sa-mi iau chefir. Ca sunt liber sa-mi dau vecinul in judecata si sa-i doinesc din bormasina in perete cand poftesc. Dar ma irita ideea ca libertatea e o chestie pe care ti-o impui. Ba mai rau; cel putin cand vine vorba de comunicarile electronice „urgente” de la sefi, colegi si prieteni, libertatea e o chestie pe care o obtii restrictionandu-ti aceesul la tehnologii zice-se datatoare de libertate. Ganduri ca asta ma terfelesc intelectual mai ceva ca acele coperte de brosuri de calatorie, pe care vezi niste turisti uitandu-se la aceeasi brosura, cu ei pe coperta, facand acelasi lucru, eventual la infinit.
Am ajuns sa cred ca libertatea e ca timpul – imi da senzatia ca pot face mai mult cu el, numai ca n-am gasit inca cea mai potrivita cale de a-l struni. As suna pe cineva sa-i impartasesc aceasta constatare, dar stiu ca toti se ocupa de strunit propriile libertati. Unii sunt la zile de nastere pentru ca apoi sa fie liberi sa refuze alte invitatii de la persoanele in cauza. Altii se cearta la telefon cu furnizorul de cablu, care si-a luat libertatea de a refuza sa raspunda la sesizari si de doua luni promite ca va trimite echipa „in 48 de ore”. Altii trimit emailuri nocturne de pe contul de serviciu, ca a doua zi sa aiba libertatea sa se odihneasca pe pamanturile cultivate in Farmville cu o grija ce i-ar face si pe iobagii Evului Mediu sa crape de invidie.
Dar e OK. Mai astept. Ii sun mai incolo, cand se elibereaza. Oricum, mai am cam doua luni din abonamentul cu care m-am legat de Vodafone ca sa-mi poata da la reducere un aparat pe care nu-l mai folosesc de acum un an. Cam tot in doua luni trebuie sa-mi platesc si taxele pe garsoniera al carei proprietar liber sunt, dar unde ascult zi de zi cate un album de electro sau reggaeton pus de vecinii mei de deasupra, care-si manifesta libertatea muzicala. Dar mi-e OK. Macar nu sunt in situatia unei prietene care munceste de dimineata pana seara la o slujba nemiloasa pentru ca mai are 20 de ani de platit rate pe garsoniera in care a vrut sa se mute ca sa fie libera. Serios ca mi-e OK. Mi-e OK sa lupt pentru libertatea restrictionata pe care o am. De exemplu, o data pe an imi dau demisia, doar ca sa ma trezesc in fiecare dimineata convins ca de astazi voi fi liber.
Suntem mai liberi decat un iobag din Evul Mediu?
- Contra: Nu, nu suntem (55%, 324 Votes)
- Pro: Da, suntem (45%, 270 Votes)
Total Voters: 593
Loading ...
Publicat la data de 15.2.2010, ora 4:19 pm
atata vreme cat pentru a -si satisface nevoile de baza majoritatea romanilor trebuie sa se inglodeze in datorii pana in gat si sa moara platind casa, masina, creditele pentru lucrurile cu care si-au umplut casa, iar cei trecuti de 40 de ani mai au si credite pentru casa copiilor desi inca mai platesc la cele pentru educatia lor …cu greu pot considera ca suntem liberi. libertatea cred eu o are omul doar in gandire si-n exprimare in rest suntem cu totii constransi de societatea in care traim si de uzantele vremii. as vrea sa ma incalzesc cu gandul ca traiesc in secolul asta nu in cel al iobagiei si daca vreau la anu imi iau bagajele si plec in state sa frunzaresc cu work and travel dar vai mi-am luat apart si 20 de ani se pare ca nu-mi permit sa plec nici macar in bulgaria la nisipuri ca de Mamaia oricum nu indraznesc . am ales singura e adevarat dar alternativa nu era viabila. si-atunci unde e libertatea mea? s-a dus in momentul in care am hotarat sa raman in tara asta si sa-mi fac rostul aici in loc sa plec ca si voluntar in africa, acolo cred ca eram mai libera
)
Publicat la data de 15.2.2010, ora 4:51 pm
dreptul la educatie? – garantia ca pana la 18 ani vei ajunge sa gandesti asa cum vrea statul
democratia? – ai un vot din 20 de milioane, maruntit inca de campanii electoralo-publicitare, de gama extrem de restransa de candidati etc. intr-adevar, TU decizi!
libertatea? – ok, dar aveti numai grija ce spuneti, s-ar putea sa fiti catalogati de extremisti, antisemiti (Paul Goma!), jidani (tot Paul Goma! s-a calificat si la categoria asta) comunisti, arabi (sic!). a, bineinteles ca nu e ca in evul mediu, atunci aveam niste categorii mai dure – leprosii sau vrajitoarele.
nu mai suntem iobagi? – nu, pentru ca, printr-un minunat artificiu, nu ni se spune ca salariul nostru este de fapt dublu, din care jumatate da angajatorul la stat, iar din cealalta jumatate ramanem cu un sfert ca ne jupoaie din nou statul. primim – ghiciti cat – un sfert…
accesul la informatie? – bineinteles, ce riscam atata timp cat exista niste magicieni ai informatiei? producatorii primesc 1% din pretul final al produsului, dar exista specialisti care numesc acest lucru “piata libera”, sau “legea cererii si ofertei”. ne paste un neo-liberalism brutal? nici o problema, dupa usa asteapta intotdeauna amenintarea cu comunismul , asa ca brusc neoliberalismul suna super.
in fine, libertatea? – NU: “dreptul la libertate” – ca doar si libertatea tot tatucul stat sau mamica UE ne-o dau
Publicat la data de 15.2.2010, ora 5:22 pm
cred ca e cam aberanta comparatia, chiar si sub celebrul motto ‘TOTB’, gaselnita ridicola a cuiva care s-a simtit mai interesant candva decat ceilalti. citind comentariul editorului, iti dai seama ca are frustrarile neclar definite si o lipsa completa de introspectie. caci oare exista un schimb complet dezinteresat sau neangradit intre societate si individ? desigur ca nu. si in democratia capitalista trebuie sa joci dupa regulile haitei, nu se poate altfel. nu-ti va da nimeni libertati neangradite fara sa se astepte la nimic in schimb (daca esti de genul care traieste stand pe picioarele lui, nu ale parintilor); sa te astepti sa urci pe scara sociala, sa ai o situatie materiala deosebita si toate prin meritele tale inseamna sa ai un traseu acceptat de ceilalti membrii ai haitei, iar sa astepti la altceva e o dovada de gandire neadaptata, nematura. asa cum in propria familie nu spui ‘as putea sa aleg sa nu-i dau de mancare lu’ ala mic, da’ pan’la urma o fac’.. analogia e complet valida si probabil ca unul din motivele ptr care romanii sunt mai jos decat ceilalti (in realizari) e din cauza ca nu se percepe corect raportul individ-societate. poate ca ar trebui sa mai puneti mana sa mai cititi, poate de ex pe Spencer si darwinismul social, si atunci poate vom pune altfel de intrebari demne de TOTB, si nu aberatii ca asta cu iobagul. ca daca ajungi sa te simti ca un iobag inseamna ca probabil ai ceva dintr-un iobag, care nu intelege ca lumea inconjuratoare iti ofera in zilele noastre posibilitatea reala de a te ridica prin fortele proprii; oricat ar stramba unii din nas, oportunitatile astea exista si sunt reale. dar atat; restul depinde de tine, si nu exista loc ptr ‘muieti is posmegii?’ altfel, da, societatea iti ofera posibilitatea sa nu joci dupa regulile ei, daca nu ai nici o pretentie de la viata: poti fi homeless. ma intreb ala care e somer si nu are ce sa puna pe masa la copii, isi permite luxul asta ‘ah, ce iobag sunt, sluga la stapan!’, sau ar face orice posibil ca sa ajunga din nou ‘jucator’, lasand intrebarile astea pseudo-metafizice ptr timpurile in care va avea suficienta bunastare ca sa-si planga de mila? ai fost educat si ti s-a asigurat sanatatea de stat (in schimbul cotizatiilor alor tai si celorlalti), ti s-a acordat sansa sa devii mai bun ca ceilalti si sa te ridici prin tine insuti; concret, ce avea un iobag? pai media de viata de 25 de ani, pres de sters ptr stapan si dreptul de avea copii din flori, ai masterului adica. daca intrebarea e abstracta, unde iobagul nu e iobag, ci ideea de sluga la sistem, raspunsul e ca toti visam la star trek, dar cand ajungem sus, in decizii la nivel de tara, iubitul nostru individ dispare si gandim despre el in termenii abstracto-statistici de ‘populatie’, ‘milioane de’ samd. iar deciziile sunt in consecinta. intrebarea corecta ar fi fost “daca te crezi un nedreptatit social, de ce ajungi sa manifesti atata nepasare fata de semenii tai cand ajungi in varf?” ca nu stiu un caz care sa nu se fi lamentat de ceasul mortii, ca dupa aia sa nu aiba comportament de boier. e o schimbare fundamentala a opticii, similara cu ce se intampla in grupurile de necuvantatoare.
Publicat la data de 15.2.2010, ora 5:29 pm
[...] întrebare, nu? Citiți întreaga poveste aici, apoi votați [...]
Publicat la data de 15.2.2010, ora 5:55 pm
Da si Nu. Omul e intr-o continua schimbare. Si aspiratiile lui la fel. Libertatile/Drepturile lui insa NU. Daca erai multumit cu un vraci in loc de doctor, acum e inadimisibil sa nu ai acces la doctor. Preocuparea oamenilor a fost pamantul. Acum poti sa lucrezi in domeniu dar sa nu calci decat pe betoane.
Si daca vorbim de libertate … cine iti poate garanta libertatea de a nu fi liber?
Publicat la data de 15.2.2010, ora 6:28 pm
Cat de tare eshti frate…(si nu intelege asta intr-un mod peiorativ)…cred ca eshti printre putinii care au curajul sa defineasca acest neo-capitalisto-socio-sclavagism in care traim (cei cu Zeitgeist movie au mai incercat chestia asta, dar tangential). Pacat e ca nu sunt multi care vad lucrurile ca tine si mai pacat e ca nu prea avem ce face si cum iesi din situatia asta…
Toata stima,
Dragos
Publicat la data de 15.2.2010, ora 6:39 pm
Cu siguranta, Da! Omul este ingradit din cauza propriei sale dorinte de a evolua, dintr-o sete de a avea mai mult si mai mult. Si cum sa iti satisfaci poftele dc nu faci niste compromisuri?? dc nu lucrezi intr-o corporatie, dc nu accepti niste mizerii din partea unora de pe urma carora ai putea avea de profitat. Specia umana a evoluat mult insa, inevitabil, a si pierdut niste lucruri esentiale pe parcurs, din acest motiv spui ca omul nu este liber, pentru ca este propriul sau prizonier.
Publicat la data de 15.2.2010, ora 8:09 pm
ne permite seamana mult cu cele pe care feudalii le acordau: numai daca esti recunoscut ca adaptat, inregimentat ca un soldat temator fata de superiorul ierarhic, atunci si numai daca ti-ai dovedit devotamentul de “Servus” doar atunci te poti considera “liber”. Sub acest aspect Romania nu ofera in fapt acea libertate a realizarii pe care o democratie europeana stabila si consolidata o poate propune, acolo unde solidaritatea civila asigura calitatea vietii cetateanului; servitorii nu sunt liberi pe feuda stapanului, Romania este o feuda.
Publicat la data de 15.2.2010, ora 8:44 pm
100% da si in acelasi timp mai avem drum lung pana la o libertate 100%. Daca nu esti de acord, ar trebui sa-ti inchipui ca in trecut aveai cam toate dezavantajele de azi + inca multe altele. Eu cam atat am avut de spus.
Publicat la data de 15.2.2010, ora 8:47 pm
Mâncați în fiecare zi, deci da, o duceți mai bine decât iobagilor din Evul Mediu. Restul sunt diverse grade de lux. Să susții cu seriozitate altceva înseamnă să fii rupt de lume.
Publicat la data de 16.2.2010, ora 10:28 am
mancarea – telul nostru in viara! nu mananci, esti rupt de lume. Marx? Is that you?
Publicat la data de 15.2.2010, ora 10:09 pm
“fara macar un doctorat luat te incadrezi in categoria SEMI-LOOSER. Ceva progres exista, nu?” Bogdan Calin Gaurean
Publicat la data de 15.2.2010, ora 10:20 pm
Sintem liberi in masura programarii noastre. Sau, cu alte cuvinte, a modului nostru de gindire. Statul doreste oameni supusi si de aia cauta sa-i programeze în consecinta. Legile sint facute de catre oameni si de aceea sint intotdeauna supuse unor interese… deosebirea dintre legile bune si legile ele o face doar grupurile care cistiga cel mai mult din ele.
Publicat la data de 16.2.2010, ora 3:25 am
Traind intr-o societate, libertatea unui individ se termina cand intalneste libertatea altui individ. Libertatea deplina, nemarginita, este cand societatea nu reprezinta o regula pentru tine sau cand nu exista societatea.
Bogdan si-a aparat foarte bine pozitia in timp ce Cristian putea gasi mult mai mult ecou cu o cuvantare mai potrivita.
Cert e ca noi, fiinte sociale fiind, am renuntat la anumite libertati sau am ingradit anumite libertati pentru a intarii sau a asigura altele.
Cine considera ca un iobag era mai liber decat este el, fie nu cunoaste conditionarile lor fie pune accent pe niste libertati care cantaresc trivial fata de ce are el acum.
Te simti intr-o cutie si vrei sa fi in afara ei? Atunci te asteapta o viata ilicita in societate sau singuratatea pe o barca in apele internationale. Ambele iti aduc multe plusuri si minusuri. Utopia nu s-a iventat inca.
Faptul ca sunt angajat la o companie pentru mine inseamna sa fiu sluga la boier. O sa fiu sluga atata timp cat imi ia sa-mi desavarsesc mestegul de a putea boierii la randul meu. Nu pot decat sa aspir si sa trudesc pentru cel moment (si o fac licit fiindca sunt incapatanat).
Publicat la data de 16.2.2010, ora 10:13 am
Cat traim avem libertatea de a ne autodetermina, de a deveni chip si asemanare cu Dumnezeu.
Vad ca nimeni nu a pomenit de libertatea persoanei, ca un dat fundamental al omului facut de Dumnezeu. Probabil ca multi sunt cititori avizi de Spencer si darwinism social. Eu nu am de gand sa va invit sa cititi carti pentru a putea compara doua tipuri de societati si apoi sa va intreb daca va simititi liberi. Desi sunt foarte de acord ca articolului acestuia ii lipseste informatie reala si se reduce la niste clisee.
Istorici ai sistemelor politice atrag atentia ca incepand cu societatile premoderne (deci, usor dupa medieval – incapand cu renasterea) sistemele de conducere se caracterizeaza printr-o crescanda dorinta de control asupra individului. Daca in evul mediu libertatea de organizare regionala lasa loc la o varietate extraordinara de habitaturi, traditi, moduri de a trai, astazi suntem constransi sa ne „vorbim” dupa scaune Ikea, legati „metafizic” de calculator. De altfel, cu totii vorbim la fel de prost si dezarticulat.
Imaginea noastra asupra societatii medievale este restrictionata la cateva imagini clisee formate de filmele vazute in tinerete (vezi iobagul cu copii din flori, supus total stapanului). Eu v-as recomanda sa invitati persoane instruite in cultura medievala (istorici, sociologi, medievisti) care sa ne ofere o imagine mai bogata despre ce insemna societatea medievala si raporturile de vasalitate dintre iobagi si proprietari de pamant. Altfel, vom fi etern condamnati la a ne trage de sireturi cu iluzia liberatii. Nu este paradoxal ca cei care ne propun un subiect despre libertate ne limiteaza prin saracirea de informatie?
Dar va propun sa va aplecati mai mult asupra propriei vieti pentru a ne intelege in primul rand libertatea personala inainte de a ne revolta impotriva mega-sistemelor de conducere si control ale societatii de astazi.
Libertatea de la nivelul persoanei nu ti-o rapeste nimeni prin taxe, prin calculator si alte constrangeri sociale.
DA, esti liber sa nu deschizi calculatorul, esti liber sa nu te indatorezi, esti liber sa nu minti, sa nu injuri, esti liber sa-L accepti sau sa-L renegi pe Dumnezeu.
NU, nu mai esti liber atunci cand devii dependent de calculator, televizor, internet, droguri, alcool, fumat, femei, bani, etc. Culmea. Diavolul nu este democrat. El te robeste cu dependente iluzorii.
Libertatea vine cu responsabilitatea. Trebuie sa-ti asumi ceea ce ai ales. Nu e bine? Intoarce-te.
Publicat la data de 17.2.2010, ora 7:48 pm
Da, eu ma consider liber. Sint liber pentru ca nu depinde nici de zeul crestin si nici de diavolul crestin. Sint responsabil de faptele, actiunile si gindurile mele si nu dau vina pe altii.
Publicat la data de 16.2.2010, ora 11:17 am
Pana la urma, gradul de libertate a unui individ e dat de proportia intre cele 2 forte care determina comportamentul uman – frica si dorinta. Ce si cat doresti vs. ce si cat ti-e frica sa pierzi.
Daca nu vrei sa fii sclav al computer-ului, retelelor sociale, corporatiilor, mofturilor Parlamentului roman, etc., poti sa alegi sa nu mai fii sclav. Le poti lasa deoparte si incerca sa urmezi o alta cale: un alt mod de viata aici, sau in alta tara – voluntar in Africa, cum spunea cineva mai sus, lucrator in Caraibe, sau pur si simplu un calator prin lume, cu job-uri temporare din loc in loc, s.a.m.d.
Daca vei face aceasta alegere sau nu depinde de ce spuneam – ce si cat ti-e frica sa pierzi. Daca n-o faci, inseamna ca frica de a pierde beneficiile actualului mod de viata, sau frica de a esua in urmarea modul alternativ de viata la care ai aspira, depasesc dorinta de “libertate”. Chiar este atat de simplu.
Cei mai multi oameni nu au curajul sa faca aceste alegeri, asa ca se complac intr-un mod de viata cu un grad de libertate scazut. Asta nu inseamna neaparat ca sunt lasi, ci ca asa au fost conditionati prin educatia primita acasa si la scoala, si mediul socio-economic in care si-au dezvoltat personalitatile. Prefera ceva stabil si “caldut”, chiar daca renunta la multe optiuni in felul asta, unei stari de relativa incertitudine si risc. De fapt, daca ne gandim bine, cam asta a preferat majoritatea umanitatii de milenii…
Publicat la data de 16.2.2010, ora 12:35 pm
Atata timp cat nu confundam echilibru si stabilitatea, care caracterizeaza pozitiv societatiile sanatoase cu lenea si comoditatea, sunt de acord cu ipoteza fricii. Dar, riscam sa incurajam emigrarea (pentru un trai mai bun si mai liber) in Spania si Italia in schimbul unei sanatoase conceptii de viata in mijlocul familiei traditionale, cu bunici, strabunici si radacini – care poate parea o preferinta comoda. Mi se pare extrem de important ca asta a preferat majoritatea umanitatii de milenii. O fi rau?
Glorificarea exemplelor exeptionale – de tip Crucea Rosie salveaza omenirea globala…si in special in Africa, lucrator in Caraibe…, si de ce nu militar in Irak, in detrimentul celor care-si traiesc viata anonim – imi pare rezultatul, din nou, al culturii cinematografice holywoodiene. Superman este in mijlocul reflectoarelor in timp ce restul populatiei imobilizata de frica (n.b.) este personajul negativ. Prin urmare, haideti cu toti, renuntati la comunitatile in care v-ati nascut ca sa scapati de povara ingradirilor datorate educatiei familiale si sociale, si irositi-va pe drumuri.
Un nomad in retragere.
Publicat la data de 17.2.2010, ora 8:16 am
Drumul nu te iroseste ci te imbogateste, iar lenea nu te omoara ci doar te inobileaza … parea mea.
Badea Cartan
Publicat la data de 16.2.2010, ora 4:00 pm
Titlul indeamna la o comparatie. Dar cei intervievati discuta mai mult despre prezent, ce libertati avem si cum le exercitam. In evul mediu, institutia iobagiei exista pe teritoriul Romaniei de azi doar in Transilvania, in Moldova sau Valahia nu exista iobagie in sensul apusean al cuvantului. In Valahia rumanii erau oameni lipsiti de pamant si privilegii, nevoiti sa cultive pentru a supravietui un lot de pamant apartinand, in general, boierului. In schimb, prestau 6 pana la 12 zile de claca pe an pe pamanturile feudalului, si ii mai dadeau si o cota parte din propria recolta (dijma). Existau si alte taxe mai mici, cum erau cele percepute de biserica, dar totalul nu depasea 50%. In Transilvania, iobagii aveau de prestat 120 de zile de claca pe an. Nu se muncea in zilele de sarbatoare, foarte numeroase in calendarul ortodox. Normal ca nu existau asigurare sociala sau meciuri, dar nimeni (nici boierii) nu beneficia de ele. Azi in Romania platim cam 40 la suta din salariu diverse taxe, asigurarile sociale sunt o gluma (incercati sa fiti tratati utilizand doar CAS-ul, sau calculati cat veti primi la pensie pentru ce ati platit o viata). Daca iti cauti dreptatea prin tribunale, te jupoaie de bani. Ia incercati sa protestati in piata fara autorizatie, te umfla imediat si platesti din nou. Orice stat capitalist e un stat politienesc. Batalioane intregi de jandarmi (platiti tot din banii contribuabililor) stau gata sa reprime tentativele de gandire impotriva sistemului. Daca n-ai feudal sa-ti dea lot de casa, il platesti toata viata. Bancile practica un fel de camata legala, iar daca zaraful mai si murea, banca in schimb iti da credite si pe trei generatii, fara griji, ei vor fi tot acolo, sa-ti inhate coliba daca n-ai platit. La claca mergem 5 zile pe saptamana, nu 6 sau 120 pe an. Si avem dreptul sa fim dezinformati de presa sau TV si sa-i votam pe feudali o data la 4-5 ani. De atata ipocrizie nu erau capabili inapoiatii medievali. Ma opresc, ca si maine e o zi.
E mai bine azi, in fond, iobagii nu puteau sa mearga la mall, sa soarba vin de pepsina…
Publicat la data de 17.2.2010, ora 2:25 pm
[...] februarie 2010 in Teorii conspiraţioniste Referitor la asta, suntem sau nu mai liberi decât un iobag din evul mediu? În primul rând să ne uităm la [...]
Publicat la data de 17.2.2010, ora 2:57 pm
As avea de adus un comentariu la adresa ideii de om subjugat de 2 forte (frica si dorinta). Dupa parerea mea, ambele forte sunt acelasi lucru, pentru ca esti considerat a fi liber in momentul in care detii o anumita putere, pe care ti-ai dorit-o intr-un anumit moment si pe care ti-e frica sa nu o detii sau sa o pierzi vreodata. Asadar, dorinta de putere este doar o iluzie a libertatii, la polul opus fiind iubirea, pentru toti cei din jur, care te face liber de putere asupra altor persoane, si nu te transforma in sclavul lor, ci din contra, te face bucuros ca nu iti faci griji in plus pentru nevoile propriei persoane. A nu se uita proverbul “unde-s multi, puterea creste”. Concluzia mea este ca am devenit mai putin liberi, chiar daca il luam pe iobagul roman ca reper de comparatie, momentan societate ofera doar o sumedenie de sanse de a prelua o anumita putere, sanse care distrag individul de la o orientare spre reala libertate, sau fericire… ceva mai putin materialista. A se citi Biblia pentru aceasta.
Publicat la data de 17.2.2010, ora 5:23 pm
Da, suntem liberi. Problema este că şi oricine altcineva în afară de noi este liber.
Publicat la data de 18.2.2010, ora 9:12 am
Suntem liberi sa facem tot ce avem voie sa facem . Libertatea este idee de marketing , marketizata si ademenitoare de care nu ne putem atinge decat asa , cinci minute pe zi , cat sa nu facem revolutii .
In evul mediu , puteai fi un cavaler ratacitor , puteai omori oameni in duel , puteai sa faci orice vroiai atata timp cat reuseai sa fugi din perimetrul in care se aplica legea .
Acum legea este atot puternica si omniscienta . Nu in tottalitate , dar este …
In evul mediu nu existau certificate fiscale , intabulari , acte de identitate ,cazier , certificate de autenticitate , credite date sub obladuirea statului , taxe si impozite aferente fiecarui CNP .
Puteai sa traiesti o viata intreaga ratacind din sat in sat , si din stat in stat , din armata in armata . Puteai sa ai cinci neveste in cinci porturi diferite pentru ca nimeni nu avea cum sa isi dea seama vre-odata .Pe scurt eu cred ca erai mai liber decat acum , sa traiesti fara a tine seama de legi si de canoane .
Astazi , de la nastere , suntem inregimentati . Suntem supusi procesului educational , unde suntem invatati ce e bine si rau , suntem mai apoi sclavii curentelor adolescentine fara de care nu putem duce o viata sociala normala , sistemului bancar care ne impune indirect cum sa traim , ce e bine sa cumparam , ce ne dorim si ce nu , unde sa lucram , etc .
Daca vrei sa ajungi liber profesionist , trebuie sa te gandesti de zece ori inainte . Statul modern nu are nevoie de ratacitori . Te vrea inregimentat undeva . Te vrea cu rate , cu taxe mari platite , si supus ca o vaca indiana legilor abuzive si sistemului de marketing .
Esti liber sa faci ce vrei , dar trebuie sa o faci in limitele labirintului . Daca vrei sa ajungi undeva , trebuie sa urmezi drumul impus .
Solutia se pare ca ar fi sa renunti la o gramada de ” libertati ” , cum ar fi : mersul cu masina , cheltuielilie ce ti-ar depasi bugetul , si traiul in comunitati .
Deci in final , libertatea din zilele noastre ar putea fi obtinuta renuntand la beneficiile traiului modern , si bineinteles , cunoscand foarte bine legile .
Publicat la data de 18.2.2010, ora 8:47 pm
din pacate vin cu vesti proaste ,va fi din ce in ce mai rau,instrumentele de marketing se perfectioneaza vom avea libertatea de a alege dintre 5 produse ale aceleiasi corporatii,vom avea profilul facut si updatat in posesia fiecarei banci care ne va face oferte de nerefuzat,vom deveni ultra dependenti de viata virtuala ,de carduri de credit de debit de HD 3D HDMY etc ……
concluzia: plec din marele oras cenusiu ,dau foc la sate otravesc fantanile si ma retrag in munti
bafta
Publicat la data de 19.2.2010, ora 1:54 pm
revolutia cu care avem marele noroc de a fi contemporani este a accesului la informatie. nicicand omenirea nu a putut sa se informeze atat de liber ca acum in epoca internetului.
da, suntem liberi sa facem ce vrem noi, de exemplu pentru ca nimeni nu ne ameninta cu pistolul la tampla. aa, vrem masini si apartamente si nu avem bani sa le cumparam? atunci sa nu ne plangem de ratele si dobanzile la credite. toate aceste contracte de credit se fac cu ACORDUL beneficiarului. adica daca nu iti convine, spui NU dom’le, e buna si masina veche!
suntem prizonierii propriilor noastre alegeri, adica liberi in a face alegeri.
poate ca nu stim ce sa facem cu atata libertate de alegere. asta este misiunea fiecaruia, sa-si lamureasca pozitia proprie fata de libertatea sa, . . . daca vrea.
Publicat la data de 23.2.2010, ora 4:00 pm
Intrebarea este stupida si merita adresata mofturosilor.
Iata un paradox: intelegi ce inseamna libertatea tocmai cand aceasta iti lipseste. Altfel.. stai si filosofezi.
Publicat la data de 1.3.2010, ora 1:23 pm
55% din cei care au votat in acest sondaj considera ca nu suntem mai liberi decat iobagii din Evul Mediu ??? … Incredibil! Inca o dovada ca Romania e plina de ignoranti , inculti si fatalisti (care nu sunt in stare decat sa-si planga de mila) mai ceva ca ciobanu’ ala din Miorita.
Publicat la data de 14.6.2010, ora 2:29 pm
Liberi ?!!? OMG this must be a joke . De maine se poate da o lege prin care nu mai avem voie sa respiram pe gura si sa vedeti dragi romani cum umblam toti sigilati la gura . Poate suna un pic aiurea dar cei ce cunosc doar 2 3 legi din multitudinea de legi care ne “asigura” libertatea pot sa imi dea dreptate.
Publicat la data de 14.6.2010, ora 3:42 pm
Legile sunt o invenţie perfidă. Liber eşti când nu ai nevoie de legi. Liber eşti când nici măcar nu există conceptul de “liber”.
Mai spunea cineva, “Dom’ne avem nevoie de mai mulţi poliţişti”. Nu dom’ne din contră, avem nevoie de mai puţini, de fapt avem nevoie de niciunul. Ideea este să nu mai fie nevoie de cineva care să “păstreze ordine”, ideea este ca ordinea să existe pur şi simplu. Şi asta cum se întâmplă ? Când fiecare individ înţelege cum propriile acţiuni pot afecta întregul sistem care apoi se resfrânge asupra fiecărui individ condiţionându-i acţiunile viitoare şi tot aşa, într-o buclă cu reacţie infinită…