Cu tendinta | 3.7.2010

Capcanele modernitatii: In cautarea tomatelor pierdute

Nu sunt manat nici de vreun samanatorism paseist, care sa-mi impuna imaginea idilica a vietii la tara drept esenta tuturor lucrurilor. Nu ma ating deloc nici fandoselile ecologisto-alter-mondialiste la moda, ai caror practicanti gasesc ca izbavirea lumii este cat se poate de tangibila, dar uriasele corporatii mondiale si guvernele corupte ale statelor puternic industrializate comploteaza la indepartarea acestor teluri milenare ale umanitatii, in apararea profiturilor proprii. Dilema mea are resorturile proustiene ale madlenei, iar rezolvarea urbana a dilemei imi pare greu de gasit.

de Adrian DEMIAN-GROZA

Tomata = rosie vs. porodica

Intai, se cuvin facute cateva explicatii simple ale ecuatiei de mai sus, nascuta dintr-o sotie semantica nevinovata, care capata in peisajul urban tot mai mult miez. Potrivit DEX-ului, tomata este denumirea generica pentru o „planta erbacee legumicola cu flori galbene si cu fructe mari, sferice, suculente, de culoare rosie; fructul acestei plante“. In limbajul uzual, cu totii ii spunem „rosie“, iar in Ardeal, sub influenta limbii maghiare, se numeste jucaus „porodica“. Sinonime perfecte, pentru mine rosia si porodica difera fundamental.

Vacantele mele de vara, petrecute la bunici, stau sub semnul porodicilor coapte si mari care apleaca aracii de la inceputul lunii august, pana tarziu in toamna. Sunt acea explozie proaspata de vitamina C, invelita in coaja lucioasa, „spalata“ atent cu marginea tricoului si muscata cu pofta la cateva secunde dupa recoltare. Sunt izvorul racoritor si zemos, dulce-acrisor, care astampara canicula si potoleste si setea, si foamea. Sunt gustul genuin al copilariei, nealterat nici de nitrati, nici de hormoni de crestere, nici de piatra vanata, adus pe masa de bunica langa painea pe vatra si slanina sarata si afumata dupa Craciun. De partea cealalta, rosiile cumparate la oras abia seamana cu porodicile copilariei. Buricul lor atos-lemnos, care erupe pana dincolo de mijlocul fructul, abia il taie cutitul. Coaja, la fel de lucioasa si apetisanta, e groasa si are consistenta papirusului. Pulpa fainoasa ascunde niste seminte chircite pe peretii abia umezi ai unor scobituri care nu ascund suc, ci aer. Sa rontai paie sau sa mananci rosii nu mai e o mare diferenta. Avantajul lor este ca iti poti pacali pofta pe tot parcursul anului, in schimbul a 7 lei pe kilogram.

Zilele trecute, mi s-a facut pofta de porodici si am plecat sa le caut in oras. Intregul periplu s-a dovedit un esec.

Prima statie: hipermarketul

Diversitatea neinchipuita de produse te ameteste prima data, iar cheful de cumparaturi vine cumparand. Formatul „totul sub un acoperis“, ce parea o iluzie intangibila pentru romani acum douazeci de ani, a transformat rapid si firesc hipermarketul intr-o Mecca a cumparaturilor, fara de care viata urbana ar pierde din sens. Chiar si acum, cand nu mai reprezinta o noutate absoluta pentru peisajul urban romanesc, familiile isi exerseaza ritualurile saptamanale de consum cu aceeasi placere, desi banii imputinati de criza mai stavilesc putin din elan. Scandalurile recente dintre operatorii de mari magazine si producatorii autohtoni ii lasa reci pe romani, iar dezbaterile publice privitoare la taxele de raft, taxele de listare, taxele de remodelare, taxele de marketing, taxele de promotie, taxele de vanzare garantata si alte sumedenie de taxe pe care le platesc furnizorii fac parte dintr-un mecanism de piata ambiguu, pe care nu sunt multi cei care se chinuie sa-l inteleaga. In definitiv, rezultatul final al orelor nesfarsite de certuri si negocieri dintre furnizori si buyer-ii magazinelor este sortimentul aproape infinit de produse, aduse intr-un spatiu de cele mai multe ori salubru, unde cumparaturile se fac civilizat si la preturi, in general, mai mici decat in comertul dinaintea aparitiei marilor retaileri.

Rosii Turcia, rosii Grecia, rosii Romania, cherry-tomatoes, rosii galbene, rosii verzi, rosii alungite, turtite, perfect sferice, rosii mititele sau rosii gigant, rosii ieftine, rosii scumpe, niciodata rosii diforme, am luat esantioane din fiecare, cautandu-mi porodicile. Desigur, am iesit din hipermarket cu speranta ca le-am gasit si cu cosul de cumparaturi doldora, plin de tot felul de nimicuri, folositoare sau nefolositoare. Din toata paleta de rosii, niciuna nu aducea cu gustul madlenei mele zemoase.

A doua statie: mini-marketul de la coltul blocului

Doamna rubiconda si oxigenata care tine magazinul mi se plangea acum cativa ani ca noul hipermarket care se construia in apropiere o sa-i omoare afacerea. Nu am veleitati antreprenoriale, asa ca nu m-am gasit sa-i dau sfaturi. Afacerea sa merge in continuare, desi mai poticnit, iar doamna sefa pare sa fi gasit secretul: nu a schimbat nimic. Magazinul e la fel de ponosit, vanzatoarele (cu exceptia uneia, fara experienta anilor de comert cu goblenuri si pesti de televizor prin Turcia sau Ungaria in anii ’90) sunt aceleasi de cand e lumea, te iau din scurt cu „Ce doresti?“, te priveste acru meditand intre timp la desertaciunea propriei vieti casnice, uita ce i-ai spus ca vrei sa cumperi, se plimba in spatele tejghelei fara orizont in cautarea produsului dorit, iar la sfarsit omite sa-ti dea bonul de casa. Probabil ca asta o fi misterul supravietuirii micutului magazin, in valtoarea capitalismului de consum… Totusi, imi vine sa rad amar cand ii aud pe reprezentantii furnizorilor de produse alimentare, abia iesiti din sedinta de negocieri cu buyer-ii hipermarketurilor, plangand patetic pe umerii „micilor comercianti traditionali de la coltul blocului.“ Pe ei nu trebuie sa-i salveze decizia politica, se salveaza singuri, dupa cum am vazut.

Cat despre legumele din magazin, doar cateva rosii sfrijite, niste ceapa si ceva castraveti cu curbura neconforma, iar eu ma trezesc departe de visul de a-mi gasi porodicile asteptate.

A treia statie: la piata

Piata modernizata din cartier geme de lume care cauta, asemeni mie, porodicile copilariei. In schimb, in marea majoritate a cazurilor, dau peste avatarurile doamnei rubiconde de la magazinul din colt, mici intreprinzatori particulari care scot rosiile din aceleasi cutii cu inscriptii turcesti, asezate claie peste gramada pe dupa tejghele. Mi-ar placea sa le vad certificatele de producator, dar ma tem ca ma aflu in mijlocul raiului evazionistilor, iar demersul mi-ar fi zadarnicit. De joi incoace, preturile au crescut, ca doar s-a marit TVA-ul, desi notiunea le pare complet straina celor de aici. In unanimitate neplatitori de TVA, micii spertari locali au mai gasit un pretext sa faca un ban in plus si nu-l rateaza, cu riscul neconstientizat ca vor ramane fara clienti.

Spre iesire, doua bunicute vand muraturi si miere. Iau un borcan de hrean si unul de miere si plec fara urma de tomata.

A patra statie: comuna Unirea

Cei care trec cu masina pe drumul dintre Turda si Aiud, stiu ca pe la jumatatea lui, in prima comuna din judetul Alba, gasesc pe marginea drumului tarabe improvizate ale localnicilor unde se vand tot felul de fructe si legume de gradina. Asa cum comuna Balauseri, dintre Targu Mures si Sighisoara, este celebra pentru funiile impecabile de ceapa rosie pe care le vand localnicii, iar in comunele din Ţara Fagarasului poti cumpara formidabila branza framantata in coaja de brad sau casul afumat specific, la fel Unirea e cunoscuta trecatorilor pentru varza si perele autentice vandute la pret rezonabil, desi putin mai scump decat in marele comert. Ma opresc pe marginea drumului sa cumpar porodici. Tanti ma imbie cu de toate si imi pune porodicile, surpriza!, dintr-o ladita familiara, similara celor de la METRO. „Pai, cum?, nu sunt din gradina?“ intreb. „Nu-s, dragu’ lu’ tanti, ca in gradina abia ce s-or scuturat florile de pe porodici, da’ haida piste vreo doua-tri saptamani, ca-s facute.”

Epilog

Porodicile mele nu se produc in asa cantitati cat sa indesuleze nevoia unui ditai lant de hipermarketuri. Nici nu pot face vreodata obiectul traficului cu legume si fructe care eludeaza regulile fiscale, asa cum se intampla cu suratele lor mai fade, ajunse in magazine de cartier sau pe marginea drumului, dupa ce trecusera tangential prin scriptele vreunui SRL al crimei organizate de profil. Dupa cum imi spunea tanti de la Unirea, nu-mi ramane decat sa astept doar cateva saptamani, sa-mi rup un weekend, sa ma duc in gradina bunicilor si sa culeg porodicile copilariei de acolo de unde le-am lasat. Cu aceeasi savoare pe care unii baieti spilcuiti au botezat-o „eco”.

44 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de Ioan
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 4:37 pm

    Frumos. Inutil. Patetic. A fost odata demult tare demult. Basme urbane pentru pudibonderii manelistice.

    • Comentariu scris de C#
      Publicat la data de 3.7.2010, ora 6:31 pm

      am avut aceeasi incursiune de dimineata, in cautarea unor legume “romanesti”.
      in fiecare saptamana pland dupa gustul copilariei, pierdut in capcanele democratiei si ale economiei de piata dublata de prostia romanului de a cumpara orice, ieftin sa fie. asa am ajuns sa ma minunez in fiecare zi cum niste nenorociti de “resalers” au acaparat piata si usor usor au inlocuit taranul roman cu vanzatorul angajat, care locuieste la blocul din spatele pietei.
      degeaba ma uit pe etichete si vad “rosii de buzau”, sau “rosii de san diego” ca toate sunt trese la xerox, iar ochiul meu crescut la tara, prin tarana si in nucul din curte inca mai stie sa deosebeasca o rosie turceasca de una romaneasca. Macar dupa miros.
      Azi m-am dus in piata, cu gandul sa cumpar “ceva de salata” chinuit de gandul ca dumunica fiind am sa cumpar si scump si prost, dar mi-am asumat riscul. Totusi, duminica are si unele avantaje. Vin taranii adevarati, care nu fac aceleasi greseli gramaticale de ferentari sau de sector 6 ci au graiul ca la tara.
      Marginalizati intr-un colt al pietei, pe marginea trotuarului, isi vand cu greu marfa 5-6 tarani, goniti de “precupetele” experimentate ale pietei, carora cei cativa tarani le strica piata.
      a fost o zi care a inceput bine. am cumparat legume bune.

      • Comentariu scris de Paraipan
        Publicat la data de 4.7.2010, ora 10:23 am

        Probabil ca situatia difera de la piata la piata – in Rahova mai gasesti (destui)tarani adevarati cu rosii buna. Cum ii recunoasteti?? Simplu, va dau un pont: au pamant sub unghii, semn ca au trudit in gradina.
        Cat despre precupetii bronzati – nu e vina lor ca “lumea” cumpara de la ei…eu ii ocolesc cu mare grija pe hotii aia.

    • Comentariu scris de maria
      Publicat la data de 3.7.2010, ora 7:29 pm

      Toate la timpul lor daca vrei bio.
      Acum rosiile sunt mici si verzi, cel putin la mine in gradina. Cred ca peste vreo 2 saptamani se vor coace primele 4;).

  2. Comentariu scris de Viki
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 6:04 pm

    Treaba cu rosiile e cat se poate de reala.TRaiesc in spania si nu am mai mancat o rosie ca de la mine din gradina de multi ani.Astia au un cult aiurea pentru tomate,ca ei asa le zic.Le culeg de verzi si le pun in ladite la vanzare.Marea majoritate a cumparatorilor de azi,oraseni de mici,cred ca asta e normalitatea si ca asa trebuie sa fie o rosie.Au gust de “nimic” sau carton ,le pun multa sare ,la mijloc au seminte verzi,o dunga alba de jur imprejur cand o tai in doua,de la stimulente.Oamenii de la tara si-au facut solarii si se grabesc sa scoata primii ,ca sa faca si ei ceva bani de trait.Nu mai e ce a fost.Conditia ca o rosie sa fie gustoasa e sa fie rupta cand e supercoapta,e un pic moale…dar asa ceva nu mai vezi la marketuri unde marfa trebuie sa stea cateva zile.asta se intampla cu toate fructele ,legumele…asa ca bine ati venit in UE mai romani si,pofta buna.

    • Comentariu scris de Ionica
      Publicat la data de 5.7.2010, ora 1:23 am

      Poporul are multe legende, si asta este unul, rosiile mai acide la gust nu sunt mai sanatoase decat cele cu gust de “nimik”, am citit un studiu despre asta. Asa zile legume cu chimicale care iti scurteaza viata nu prea exista. Medicul iti spune nu manca gras, nu consuma alcool, nu fuma, in nici un caz nu iti spune: ” sa nu cumva sa mananci rosii fara gust ca dai in cutare boala” Contrar idei populare acum 40-80 ani romanii aveau speranta mai mica decat acum, iluzia vine de la faptul ca noi am cunoscut doar pe indivizii longevivi care au ajuns pana la noi, uitam ca bunicul a mai avut o sora sau un frate care a murit de copil sau de tanar, un tata sau mama care nu au fost chiar longevivi. Pe vremea faraonilor oamenii mancau 100% natural, nu gustau nici macar o picatura de conservant, pesticid si totusi traiau doar 45 de ani, traim mult datorita stiintei si mediciinii, oricat de dur ar parea viata noastra acum este mult mai dulce decat o aveau ei.

    • Comentariu scris de Peter Sibla
      Publicat la data de 7.11.2010, ora 11:49 am

      Sint din Germania si caut seminte de rosii Oltenesti.

  3. Comentariu scris de victor
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 7:18 pm

    Foarte bun articolul! Felicitari!Din pacate e adevarat 100%…Si rosiile sunt doar o parte din legumele si fructele care se vand in acest fel…Nici macar in gradinile micilor producatori de la tara nu se mai cresc legumele fara a fi indopate cu azotati si alte chimicale…E normal,pe undeva,atunci cand cei de afara primesc subventii maricele,iar producatorii nostri mai nimic…Toti se grabesc sa vanda inainte de sezon,sa se inavuteasca cat mai repede…Intr-adevar,astazi,parca timpul nu mai are rabdare…

  4. Comentariu scris de iuliean
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 7:25 pm

    Vino te rog la mine langa Alexandria si-ti fac cadou rosiile dupa care duci dorul intr-o cantitate sa-ti ajunga pentru o saptamana.Nu produc pentru comercializare ci pentru familie dar dau cu placere copiilor si prietenilor!

    • Comentariu scris de Peter Sibla
      Publicat la data de 7.11.2010, ora 11:58 am

      Domnul Iuliean ,eu stau in Germania si m-ar interesa seminte de rosii oltenesti
      eu cind sint in romania am mincat sint foarte bune dar nu prea a avut seminte sa scot ca sa cultiv si eu in germania.in schimb am gasit aici niste rosii rusesti (inima taurului)foarte mari si foarte bune la gust.as putea sa va trimit seminte dela mine.

  5. Comentariu scris de emil
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 7:32 pm

    Pepenii de Dabuleni care se coc in iunie .

  6. Comentariu scris de G.P.
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 7:34 pm

    Te sfatuiesc sa mergi in piata la zona de producatori – chiar exista. Eu una cumpar din Domenii si am furnizorii mei testati care au porodici. Nu glumesc. Miroase inainte sa pui in sacosa si nu cauta legume si fructe din mai pana in octombrie in alta parte decat la taran.

  7. Comentariu scris de Radu
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 8:07 pm

    Trist dar adevarat. Descrie perfect degradarea legumelor, a fructelor si a produselor din carne in Romania de azi fata de cum ar trebui sa fie de fapt

  8. Comentariu scris de apa de ploaie
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 8:16 pm

    Autorul isi aminteste cu nostalgie gustul rosiilor din gradina bunicilor. Daca ar fi facut un mic efort, poate ca si-ar fi amintit si care e sezonul lor. Ar fi evitat astfel plimbari inutile pe la magazine.
    Degradarea gustului legumelor este o realitate, dar astfel de articole, scrise pe genunchi, de catre oameni care habar n-au despre ce vorbesc, nu ajuta cu nimic.

  9. Comentariu scris de privitorbanal
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 8:47 pm

    La niste “rosii asa gustoase!(???)…” merg si cateva imagini inedite… Semnate Viorel Ilisoi…
    http://www.youtube.com/watch?v=V-F9sLm0YU4&feature=PlayList&p=FDB6079E9E6CAE85&playnext_from=PL&index=8

  10. Comentariu scris de Fudulu Neculai
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 9:04 pm

    De dorul unor rosii ca odinioara, am cerut voie unui vecin, care are un lot de teren pe care inca n-a inceput sa-si ridice casa, sa ma lase sa pun si eu zece cuiburi de rosii. M-a lasat, am pus rosiile, rasaduri cumparate din piata si primele rosii au inceput sa se coaca. Sunt mai bune la gust decat majoritatea celor cumparate din piata, nu am folosit ingrasaminte sau altceva in afara de apa, dar tot nu sunt bune ca acelea de alta data. Probabil ca nu mai sunt semintele di acele vremuri iar rasadurile cumparate sunt produse cu seminte europene, pentru rosii de solar sau de productii semiindustriale( va mai aduceti aminte de serialul “Lunga vara fierbinte”, rosii cu coaja groasa, uniforme, pentru a putea fi recoltate mecanizat). Daca nu se va ocupa cineva sa incerce sa refaca vechile soiuri de rosii de gradina, in sensul ca sa selecteze cu grija seminte s.a.m.d., nu prea cred ca vom mai avea parte de rosiile de demult.

  11. Comentariu scris de un fost taran
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 9:11 pm

    Parintii stau intr-o zona din Prahova unde se face agricultura.
    In anul 2007(sau 6, nu mai stiu exact), dupa un an precedent in care legumele se vandusera cu preturi foarte bune prin piete, s-au hotarat sa puna rosii, eu fiind acolo sa-i ajut. A fost un an extraordinar pentru productie, iar rosiile noastre pe araci, crescute cu destul de multa munca si cheltuiala au avut din cauza productiei mari un pret de 3000 lei prin zona. Le-am crescut natural, soi romanesc, dar sansele sa le vindem pe aici incat sa recuperam ceva din banii pierduti erau nule. Am hotarat deci sa mai cumparam de la vecini pentru a umple o masina si sa mergem cu ele acolo unde stiam ca sunt cele mai scumpe din tara si anume in zona Harghitei. Am fost deci in Miercurea Ciuc, unde pretul era bun, dar vanzarea foarte slaba. Ne-am mai plimbat cu ele si prin Gheorgieni, aproape la fel. Dupa sute de Km la fiecare drum, dormit in masina si carat zeci, poate sute de lazi am ajuns la cateva concluzii:
    -prin piete producatorii sunt marginalizati de srl-uri si pfa-uri in cardasie cu administratorii pietelor
    -pretul nu acopera de fiecare data costurile, iar bucuria unora ca un an sunt foarte ieftine legumele, ii poate costa pe termen lung
    -daca nu le faci in sera sau solar, le scoti cand pretul este foarte mic
    -romanii nu mai stiu sa aprecieze o rosie buna, iar toti care veneau si punea mana pe ele ziceau ca sunt moi si nu cumparau(nu mai zic de faptul ca stica foarte multe bagandu-si degetele in ele)
    -daca vrei sa le vinzi la piata este foarte greu sa te descurci si cu partea finala a ingrijirii si culegerii lor, deci vei plati oameni

    Am o singura satisfactie de atunci: un domn mai in varsta, din Gheorgieni, care dupa ce a cumparat cu o zi inainte rosii de la noi, s-a intors si a doua zi sa cumpere si a zis ca n-a mai mancat rosii asa de bune de 20 de ani.

    Parerea mea e ca rosiile de gradina vor disparea complet pe termen lung, deoarece gusturile oamenilor sunt denaturate de consumul de porcarii turcesti, iardaniene si mai stiu eu ce natii, carate cu tirul/vaporul o saptamana pana la noi si care mai tin inca o luna in raft. Nu-ti poti permite ca producator sa subventionezi la nesfarsit rosiile romanesti cu gust si textura de rosii nu de mere daca nu vinzi o cantitate suficienta sau cu un pret suficient. Oamenii nu le mai apreciaza, iar daca vinzi putin, arunci sau fierbi la bulion/suc de rosii multe, pentru ca mai mult de 3 zile nu tin.

    Partea cu laditele de banane din textul autorului poate e datorata nu atat provenientei rosiilor, ci faptului ca stau bine in lada de banane, incap vreo 15-17kg, deci se pot cara, iar laditele se pot suprapune la transport. Asa le caram si noi, iar lada de banane cu scris romanesc pe ea nu am vazut pe la nici un producator autohton de banane. :D

    Vom ajunge sa facem cu fac cei de afara si sa ne cultivam fiecare un coltisor de gradina cu legume daca vrem sa aiba gust si sa stim ce mancam.

  12. Comentariu scris de gecos
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 9:25 pm

    In primul rand ciclul la rosii este de 6 luni. Deci daca pui rasadurile in ianuarie in sera sau solar incalzit nu ai cum sa scoti rosii coapte natural decat la sfarsitul lui iunie si asta daca le plantezi in solar!!!! Solarul este foarte bun deoarece in solar se obtin cateva grade in plus esentiale ca rosia sa se dezvolte. Mai ales cum a fost anul acesta plin de ploi rosii in gradina se obtin dupa sfarsitul lui iulie. Actualii “tarani” prieteni cu fermierii olandezi si spanioli folosesc tot felul de tratamente si stimulente pentru a obtine productia de rosii cat mai mare. In primul rand in loc sa foloseasca gunoi de grajd ca ingrasamant folosesc ingrasaminte de sinteza. Daca in primavara pui cam 300 de kg de azotat de amoniu la hectar (celebrul explozibil de la Mihailesti) obtii in loc de 30 t one la ha productie de rosii…130 de tone :D . Uitati-va atenti la magazinele care vand toate otravurile chimice pentru agricultura…. ati vazut vreunul dand faliment? In mare majoritate mancati exact otravurile din acele magazine. In plus …. pana si coacerea se stimuleaza chimic :) )) … cu ajutorul produsului Ethrel…. care iti inroseste gogonele peste noapte :D .

    • Comentariu scris de Dan
      Publicat la data de 3.7.2010, ora 11:07 pm

      Ce prostie!

      Samanta de rosii pusa in martie, ai rosii coapte pe 5 iunie. Dci nici vorba de sfarsitul lui iunie, nu stii ce spui.

      Apoi.

      Anul asta am pus doua soiuri: unele romanesti, samanta obtinuta de la facultatea de agronomie din Iasi, F1. Si unele frantuzesti, vilmorin, F1 deasemenea. Pe astea le-am avut si anul trecut . Totul pentru consum personal, nu comercializare.

      Ei bine, alea romanesti sunt atacate de diverse boli foliare si trebuiesc stropite, astea frantuzesti, nu. Alea romanesti sunt savuroase insa inca nu sunt coapte si trebuie stropite tot la doua saptamani fungicid, astea frantuzesti nu si sunt coapte si bune.

      Alea romanesti, daca ar fi sa trebuiasca sa le transport la piata, sunt o cauza pierduta – se strica fata comerciala pana acolo. Deja ca nu arata ele foarte bine nici proaspat culese.

      Gustul copilariei nu o sa il mai gasiti niciodata. aia e, am crescut si a crescut totul cu noi. Obisnuiti-va cu ideea, faceti eseuri pe tema respectiva, gasiti si cativa prosti sa cante in struna, insa ce a fost nu mai e. ¨Pentru ca logica economica ocere.

      Apoi, despre tiganii din piete, aia e febletea romaniei. Nu exista autoritate si lege. Tiganii aia ar trebui sa le zboare fulgii la primul control, insa nu se intampla chestia asta. Acolo poate ar fi ocazia sa mai gasesti legume facute cum trebuie, la taranii adevarati, insa nu se pot misca din cauza ciorilor, care se inmultesc pe zi ce trece in tara asta. Probabil tot un eveniment politic major sa’i zburadaceasa, in sa metehnele balvanicilor nostri conationali care accepta spaga de la oricine pentru orice nu o sa dispara niciodata; Emigrati – asta am facut eu.

      • Comentariu scris de gecos
        Publicat la data de 4.7.2010, ora 6:44 pm

        Maestre Dan … te invit la mine la o rosie. Am solarii pe 2 500 m2. Locuiesc in Bacau iar cultura o fac in sat Holt comuna Letea Veche.Cultiv soiul Cristal. E un hibrid cu coaja groasa, rosia este rotunda si foarte gustoasa cu crestere nedeterminata. Rezista la transport foarte bine. Pe 17 ianuarie am pus la cuburi in solar incalzit 2 500 de fire din soiul asta … in 15 aprilie le-am plantat in solar …. si deabea pe dupa 27 iunie am mancat primele rosii. Nu le-am stimulat cu nimic (numai mranita) si BRAVO 500 fungicid. Coacerea e naturala. . Inafara de astea am mai cultivat soiul inima de bou (300 fire) si rosii ardei (300 fire). Cum anul asta a fost frig …repet… primele rosii le-am cules dupa 27 iunie. Probabil F1 este un soi foarte timpuriu. Presupun ca din aceasta cauza nici nu are gustul de care vorbesc ceilalti care posteaza. Un lucru va spun cert tuturor … in goana dupa profit si cultivatorii romani de rosii folosesc toate chimicalele ca cei de afara. Din cauza stimulatorilor ( de crestere, de inflorire) si a ingrasamintelor de sinteza rosiile nu au gustul de altadata!!!! Folosirea acestor stimulatori creste productia si grabeste coacerea (chiar si artificiala) a rosiilor!!!

  13. Comentariu scris de Codruta
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 9:46 pm

    Unde e gradina bunicilor tai? ca si mie imi e dor de niste porodici mici, cu multe seminte. Alea sunt gustoase chiar si cand nu sunt coapte (imi amintesc cu cata placere le mancam cand mai aveau urme verzi).
    Oricum: ce rost are sa te plangi ACUM de lipsa lor? Inca nu le-a inceput sezonul, celor romanesti – mai cauta peste vreo 2 sapt. – o luna (desi intr-adevar cred ca e greu sa gasesti).
    Pentru cei care spun ca nu rezista mult timp: sa stiti ca rosiile, chiar daca sunt culese nu f. bine coapte, se coc si “singure”, in special daca sunt tinute in lumina. Nu e nici o problema sa dureze astfel mai mult de 3 zile ;)

  14. Comentariu scris de Tweets that mention Capcanele modernitatii: In cautarea tomatelor pierdute » Think Outside The Box -- Topsy.com
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 10:01 pm

    [...] This post was mentioned on Twitter by Dan PatrascuPa, ThinkOutsideTheBox. ThinkOutsideTheBox said: http://think.hotnews.ro/capcanele-modernitatii-in-cautarea-tomatelor-pierdute.html [...]

  15. Comentariu scris de Constantin R
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 10:15 pm

    Am soiuri vechi: rosii si galben-portocaliu. Anul acesta experimentez un soi vechi rusesc de culoare vanata. Am mancat acum vreo 40 de ani rosii de la producator din Poiana Mare, dar n-aveau gust ca cele din zona Fagarasului. Conteaza si aerul si apa, in afara solului. Conteaza si momentul zilei (e bine sa le culegi pana nu se ia roua), Daca n-ar fi mana, ar fi productii record in zona.

  16. Comentariu scris de Scippio
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 10:56 pm

    Dle Constantin, aveti o adresa de e-mail? M-ar interesa sa obtin si eu niste seminte din soiurile vechi nu cele aduse din Olanda care se folosesc acum

  17. Comentariu scris de campean
    Publicat la data de 3.7.2010, ora 11:25 pm

    Ce articol frumos si documentat! Felicitari!

  18. Comentariu scris de Cristian Muresan
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 6:52 am

    Ofof, vor mai dura oare multi ani pana va apare vointa politica de sprijinire a agriculturii romanesti ? Din ’90 pana acum a fost inconstienta, incapacitate, incompetenta, lipsa banilor …, lipsa de interes din partea guvernantilor; apoi a sosit integrarea si ne-am trezit cu hipermarketuri si ruinarea producatorilor romani. Acum, dupa ce s-a distrus aproape tot, trebuie sa accesam fonduri europene sa reincepem sa construim, incercand sa facem fata concurentei straine si a capitalului covarsitor mai mare. Slabe sanse de reusita. Pentru a avea o sansa de succes, romanii ar trebui sa se uneasca si sa reformeze niste bresle, organizatii concentrate pe productia cu specific romanesc, ca in Evul Mediu si sa puna presiune asupra guvernantilor pentru a sprijinii productia nationala; si sa promoveze mai agresiv un cult al sprijinului economiei nationale prin consum propriu si refuz al consumului de ieftinisme de plastic importate. Dar romanilor nu prea le este in caracter acest lucru, cooperarea. Mare pacat, incet incet vom ramane cu amintirile. Vom povesti ce bune erau produsele romanesti ( ca acum ), vom plange dupa ele, dar tot la supermarket ne vom face cumparaturile, vom lua ce e mai ieftin si mai frumos si mai putin sanatos.
    Hehe, tin minte cand ne intorceam serile de la tara cand eram copil, tot timpul ne enervam cand intalneam ciurda de vaci plimbandu-se agale pe drumul european. Acuma alearga innebunite abatoarele sa caute vite de vanzare. Las’ ca le dam altora de lucru, importam si consumam, si pentru a rezista, plecam sa lucram pe dincolo.
    Ofof

  19. Comentariu scris de Florin B
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 7:26 am

    Cultiv pentru necesarul propriu si al prietenilor rosii pe care le am de la bunicii mei din zona Clujului. Cresc f. mari, foarte zemoase, sunt foarte aromate si dulci. Soiul este tarziu. Pentru cei interesati de seminte, dati un mesaj si va voi trimite seminte din productia de anul acesta.

  20. Comentariu scris de artur
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 8:15 am

    Avem norocul unui gradinar de profesie originar din Serbia dar vorbitor de romana, care ne mai rasfata dincolo de obligatiile meseriasului pentru 12 euro plata pe ora. Pe o parcela minuscula de abia patru metri patrati “cultivam” leustean, marar, paprica lunguiata si, mai de curand, cherry-porodici despre care stim ca nu sunt stropite si culese maturizate. La gust nu difera de cele din pravalie si eu tot am impresia ca o secure ar fi instrumentul potrivit spre a le spinteca – fara riscul de a improsca niscaiva zeama pe pereti. (In paranteza: ce piersice celebram in copilarie, tacticos cu furculita si cutitul, cu servetelul la gat altfel camasa era buna de spalat).
    Ei bine, acest om de aur a facut o alta exceptie si ne-a a dus anul trecut o patlagea de dimnesiunile unui mic pepene galben, samanta originand de la el acasa – si amintirile din copilarie m-au napadit. Am strans semintele, le-am uscat si tinut peste iarna intr-un borcanas inchis ermetic si mi-am incercat in martie norocul. Ce sa mai lungesc vorba, avem pe latifundie una, doua, …sapte plante de toata frumusetea, ingrijite de mana expertului, si – rabdarea aduce roze …pardon, rosii – parca le simt deja gustul.
    O incercare similara, insa in regie proprie, cu usturoi, in toata regula uscat, fibros, pe jumatate putrezit – ce de mirare daca peregrineaza ditamai din China – a esuat jalnic: la suprafata o coada verde care s-a ofilit, sub pamant nimic.

  21. Comentariu scris de MM
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 1:21 pm

    Vorbe goale, sa se afle in treaba!

  22. Comentariu scris de Voiculescu Stefan
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 6:06 pm

    Dle.Florin B.,as dori si eu o mica cantitate de seminte de rosii din cele de care vorbiti,pentru cca.2 mp.de pamint.Daca se poate va rog dati-mi de stire pe e-mail. Cu multumiri, Stefan.

  23. Comentariu scris de Voiculescu Stefan
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 6:09 pm

    Tot pentru dl.Florin B.,adresa mea este : voiculescus@yahoo.com.
    Acelasi Stefan.

  24. Comentariu scris de Eu
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 8:58 pm

    Nimic mai frumos decat mirosul florilor,legumelor,fructelor din copilarie….
    Stiam cand s-au copt dupa miros…
    Acum locuiesc in SUA si daca intri intr-un magazin de flori zici ca esti intr-unul de detergenti..Nu miroase a nimic.
    Fructele,legumele,la fel…Trist.

  25. Comentariu scris de mihai
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 9:12 pm

    acum 12 ani am avut un musafir din Anglia care era uimit de gustul rosilor de gradina si ne tot explica ca la ei nu au acelasi gust. nu l-am inteles atunci, il inteleg din pacate acum cand prefer sa nu mai mananc rosiile acestea noi.

  26. Comentariu scris de Aph
    Publicat la data de 4.7.2010, ora 10:56 pm

    Va recomand tuturor (atat celor naivi cat si celor care au incetat sa aiba speranta) documentarul “Food, Inc.” (http://www.imdb.com/title/tt1286537/) in care, pe langa prezentarea realitatii ingrozitoare din spatele industriei food din US ni se arata si o raza de lumina iar concluzia este ca puterea de a schimba lucrurile este in mainile noastre. Este un documentar excelent, eu in seara asta l-am vazut…

  27. Comentariu scris de Vasile
    Publicat la data de 5.7.2010, ora 8:42 am

    Comentariu scris de un fost taran … foarte coret !!!
    Sa intelegem „caracteristiicile” citate:
    1 – „Buricul lor atos-lemnos, care erupe pana dincolo de mijlocul fructul, abia il taie cutitul.” Aceste rosii nu cad de vrej, nici daca raman neculese. Logica ?? soiul a fost conceput pt. recoltare mecanizata, adica rosiile nu trebuie sa cada la trecerea combinei.
    2 – „Coaja, la fel de lucioasa si apetisanta, e groasa si are consistenta papirusului.” Pe langa recoltarea mecanizata, soiul trebuie sa reziste „nesparta” si la transportul cu basculanta, pana la fabricile de prelucrare.
    3 – „Pulpa fainoasa ascunde niste seminte chircite pe peretii abia umezi ai unor scobituri care nu ascund suc, ci aer.” Caracteristicile de mai sus au fost obtinute prin hibridare. Semintele din fructe au o viabilitate extrem de redusa, deci nu pot fi folosite pt. reinsamantat. Astfel in fiecare an esti obligat sa cumperi seminte „originale” direct de la „producatorul” soiului, adica de import.
    Acesta „rosie industriala” a patruns in Romania, via Ungaria, cand localnicii au adus primele seminte de la vecini. Din ratiunile descrise de „un fost taran”, s-au impamantenit rapid, au rezultat rosii „frumoase si rezistente la transport” cu coacere si productie mare (stimulata cu azotat de amoniu + Ethrel din belsug), rezistente la boli si nepretentioase la „ingrijire” !!! Pana sa-si dea seama cumparatorii ca de fapt nu au niciun gust, a fost prea tarziu. Dorinta de castig a eliminat soiurile locale din gradinile „producatorilor”. Mai gaseai „rosii cu gust normal” la olteni. Dar si ei au inteles rapid avantajele „noului soi” si dupa 2-3 ani vindeau aceleasi rosii. Intrebati si admonestati ca nu mai au gustul de altadata, replica a venit urgent: „pai ce nu va mai convine acum, ca doar si astea au samanta din Ungaria” !!!

  28. Comentariu scris de Roșiile | Blogul lui Christian Gavrilă
    Publicat la data de 5.7.2010, ora 9:18 am

    [...] } Pornind de pe hotnews, în sfârșit am găsit un articol interesant pe site-ul lor menționat acum câteva zile, Think Outside The Box. Judecând după comentarii, [...]

  29. Comentariu scris de Diana
    Publicat la data de 5.7.2010, ora 10:00 am

    da o chestie mai greu de citit puteai sa scrii? sunt sigura ca e delicios sa o scrii, dar e aproape imposibil de citit.

  30. Comentariu scris de sasha
    Publicat la data de 5.7.2010, ora 11:26 am

    daca s-or face ale mele de pe balcon o sa te invit sa papi, insa pana atunci te invit cand mai vine mama cu rosii bune din oltenia (ca acolo e raiul lor) pe la mine:D

  31. Comentariu scris de florin
    Publicat la data de 5.7.2010, ora 1:57 pm

    Rosiile la care visati (probabil Aurora) vor veni de-abia la sfarsitul lui iulie inceputul lui august. Oricum in zona in care le-ati cautat apar mai tarziu. Deocamdata sunt rosii de solar si sera care pot fi si ele destul de gustoase. Oricum d.p.d.v. al comercializarii se prefera rosiile cu coaja tare care stau mai prost la capitolul gust pentru ca celelalte se vor sparge. Deasemenea rosiile pt. comercializare, in special cele din supermarket, vor fi culese mai putin coapte din aceleasi motive.
    Daca va doriti rosii ca in copilarie (desi gustul este ireproductibil) va trebui sa le cultivati in propria gradina si sa le mancati imediat dupa ce le-ati cules
    Daca va

  32. Comentariu scris de luca valeriu
    Publicat la data de 10.7.2010, ora 7:15 am

    necazul cu rosiile care au cu adevarat gustul rosiilor din copilarie (am 72 de ani) porneste de la faptul ca in comert au aparut rosii de marime si aspect spectaculos obtinute prin modificari genetice care intradevar dau recolte mari dar nu au nici un gust. dorinta de abtine venituri rapide a facut pe majoritatea cultivatorilor sa opteze pentru seminte de acest gen. Pentru cine doreste seminte de rosii din vremea bunicii poate sa mi se adreseze dar nu in cantitati industriale . momentan detin seminte de anul trecut cca.100 gr. dar la cerere am sa recoltez in acest sezon cantitati mai mari . in functie de cerere. cu multa stima valeriu. P.S. o frantuzoaica gustind o sala ta de rosii de la mine a afirmat .. ah, in viata mea nu am mincat asa rosii..

  33. Comentariu scris de seriale rusesti « Блоголента
    Publicat la data de 10.7.2010, ora 10:44 am

    [...] Magor Csibi пишет: Probabil ca nu mai sunt semintele di acele vremuri iar rasadurile cumparate sunt produse cu seminte europene, pentru rosii de solar sau de productii semiindustriale( va mai aduceti aminte de serialul “Lunga vara fierbinte”, rosii cu coaja groasa, …. Anul acesta experimentez un soi vechi rusesc de culoare vanata. Am mancat acum vreo 40 de ani rosii de la producator din Poiana Mare, dar n-aveau gust ca cele din zona Fagarasului. Conteaza si aerul si apa, in afara solului. … [...]

  34. Comentariu scris de Peter
    Publicat la data de 10.11.2010, ora 12:37 pm

    Caut seminte de rosii din oltenia

Lasa un comentariu