Daca cineva ne invita la o masa “tipic romaneasca”, ne vin din start in minte sarmalele, mamaliga, micii, ciorba de burta si fripturile plutind in grasimi multe. Ne mai gandim la carnatii de Plescoi, la salamul de Sibiu, la caltabos, tuica, palinca si mamaliga. Insa daca incepem sa calatorim prin Balcani, descoperim ca micii sunt “mancare nationala” si in Serbia si in Bosnia. La fel si sarmalele, mamaliga, diversele sortimente de carnati, dar si bauturile noastre. Indiferent daca e tuica, palinca sau snaps, aceleasi produse se regasesc in mod traditional in mai multe tari, sub diferite denumiri. Asa ca TOTB si-a pus intrebarea: exista sau nu bucatarie romaneasca?
Astazi este ultima zi in care mai puteti vota in cadrul competitiei “Arborele Anului in Romania” si alege dintre cei 12 finalisti: patru stejari, trei tei si cate un platan, un brad, un fag, un par si un nuc din 10 judete ale tarii. Va prezentam ultimul candidat, un tei cu varsta de 650 de ani din judetul Hargita.
Autoritatile din metropole precum Paris sau Londra sprijina proiectele de dezvoltare durabila, care contribuie la aducerea naturii in viata oamenilor. Astfel, pe acoperisurile cladirilor inalte sau in spatiile dintre blocuri se incurajeaza amenajarea de turbine eoliene sau de gradini unde se cultiva legume sau fructe ori unde se planteaza cat mai multa verdeata. In schimb, aparent neobisnuiti sunt stupii de albine, prezenti chiar in inima oraselor.
“Aveam 9 ani, ochelari rotunzi, parul prins in doua cozi, jucam fotbal cu baietii, cu mingea de tenis, si aveam sase feluri diferite de a cobori din copac in cazul unui atac antiaerian”. Luiza Vasiliu (foto) continua astazi seria de mostre audio puse la dispozitie de Editura ART si Think Outside the Box, in care ii puteti asculta pe cativa dintre autorii volumului “Prima mea calatorie in strainatate”, care va fi lansat in curand, citindu-si cateva fragmente din texte.
Participantii la summitul ONU pe biodiversitate din Japonia au cazut de comun acord sambata, 30 octombrie, sa extinda regiunile protejate pe uscat si in mediul marin, in speranta ca vor incetini ritmul disparitiei animalelor si plantelor lumii si vor preveni pagubele aduse ecosistemelor. Dupa negocieri-maraton care au depasit cu cateva ore programul prestabilit, delegatii au reusit sa depaseasca si dezacordurile dintre tarile bogate si cele sarace in privinta accesului comun echitabil la beneficiile resurselor genetice, cum ar fi extrasele din plante transformate in medicamente, un punct cheie ce ameninta cu esecul discutiile din Nagoya. Citeste aici intreaga poveste
Competitia “Arborele Anului in Romania” se apropie de ziua cea mare, cea a desemnarii unui castigator dintre cei 12 finalisti ce pot fi votati pana la sfarsitul lui octombrie: patru stejari, trei tei si cate un platan, un brad, un fag, un par si un nuc din 10 judete ale tarii. Astazi va prezentam un stejar cu o vechime de 300 de ani din judetul Gorj, penultimul candidat.
Stii ca trebuie sa cunosti cat mai bine limba statului caruia ii apartii? Acest mesaj este transmis – intr-o modalitate inedita – de personalitatile provenite din familii de imigranti. Acestia vor sa spuna imigrantilor din Germania ca daca stii cat mai bine limba statului unde traiesti ai sanse mai mari de a te integra.
Cel putin asa cred specialistii ca se va intampla peste circa 150-200 de ani. Iar acest lucru va fi cauzat de schimbarile climatice: umiditatea si temperaturile vor ajunge la asemenea valori, incat oamenii nu vor putea trai pur si simplu in astfel de conditii.
Competitia “Arborele Anului in Romania” si-a desemnat cei 12 finalisti. Acestia pot fi votati pana la sfarsitul lui octombrie si includ patru stejari, trei tei si cate un platan, un brad, un fag, un par si un nuc din 10 judete ale tarii. Astazi va prezentam singurul brad ajuns in finala, care ar fi ajutat un ciobanas cu 10 oi sa-si pastreze singura avutie. Citeste aici intreaga poveste
O canoniera de 15 metri, folosita de regula la patrulare, escortare sau servicii de paza a coastelor si a fluviilor, a fost alimentata cu alge si testata cu succes de catre fortele navale americane la baza din Norfolk, Virginia. Nava militara experimentala, care urmeaza sa fie folosita pe rauri si in mlastini, avand ca destinatie finala instalatiile petroliere in Orientul Mijlociu, a operat pe baza unui amestec de alge si motorina, in proportie de 50/50. Citeste aici intreaga poveste
La 3 noaptea l-a lovit inspiratia in somn si a inceput sa gandeasca in afara cutiei. De atunci coordoneaza acest proiect si se da un fel de jurnalist. A fost si politician, dar s-a lecuit. A fost infectat de virusul eco de Captain Planet in copilarie si nu i-a trecut. N-are bicicleta, are doua perechi de role, alearga, inoata si se si catara din cand in cand.
Ionut Dulamita
Are 25 de ani si in ultimii trei a tratat in presa subiecte care mai tot timpul s-au situat in afara cutiei mainstream-ului. Chiar daca fumeaza mai mult decat mananca si polueaza cu masina, si-a cumparat si el bicicleta, in ton cu trendul eco urban, si are de gand sa se antreneze pentru un semimaraton, ala de 21 de kilometri. Macar atat.
Marian Chiriac
Inginer timp de trei luni. Jurnalist de ceva mai multa vreme. Merge aproape zilnic cu bicicleta prin Bucuresti, ii place mult sa alerge, nu are televizor, doarme fara cosmaruri. L-au intrebat mai multi prieteni daca e ecologist, dar raspunsul a fost ca incearca sa fie doar el insusi.
Cosmin Popan
Este bicycle compulsive. Se invarte printre biciclete, se da pe ele, scrie despre ele si oamenii lor, ia pielea de pe ele. Si se chinuie groaznic sa iasa si in afara lor. Uneori reuseste, alteori nu. Cand reuseste, scrie si despre trenduri, social media si coolness-uri trase sau nu de par. .
Astazi este ultima zi in care mai puteti vota in cadrul competitiei “Arborele Anului in Romania” si alege dintre cei 12 finalisti: patru stejari, trei tei si cate un platan, un brad, un fag, un par si un nuc din 10 judete ale tarii. Va prezentam ultimul candidat, un tei cu varsta de 650 de ani din judetul Hargita.
